1Iunie

ziua copilului.Cred ca nimic si nici o alta situatie din viata unui OM nu seamana cu venirea pe lume a unui urmas.Care sa duca mai departe traditiile familiei din care face parte, dorintele si implinirile pe care el le poate aduce.Dar ce constat este un fenomen cumplit.Am vazut, am stat de vorba cu tineri tati si tinere mamici,cel mai penibil moment e cand lansezi intrebarea"va ganditi,in situatia actuala, ca EI n-au nici un viitor?" Vezi crispari, priviri intunecate,jena sii...atat.Daca largesti aria situatiei prezente si viitorul apropiat,risti o intoarcerea spatelui sau o injuraura strivita intre dinti.Am incercat prin toate mijloacele sa pricep de unde vine fuga aceasta de raspundere Civica.De ignorare a omului de langa tine, care e roman ca si tine, e bucurestean si totusi, situatia a ajuns in registru dramatic.Nu ne mai suportam in mijloacele de transport in comun, nu suporti sa-ti ia cineva inainte,se sfideaza cele mai elementare norme de civilizatie si auzi, in raspar,"daca nu-ti convine, iati masina mica"Galagia si provocarile se intetesc pe zi ce trece si NIMENI nu ia atitudine,prefera sa sufere in tacere 5-1o statii numai sa nu fie EL cel care protesteaza.Ce ne mai trebuia? Inceputul enclavizarii Romaniei.Daca azi 1 Iunie la Bruxeles, Marii Europei se vor "prezenta" la dinerul oferit de o "minoritate"inexistenta, daca vom trai in continuare ca strutii, atunci inseamna ca,lasitatea aceasta va pecetlui pentru vecie SOARTA COPIILOR NOSTRII.Si cat de frumoasa si inaltatoare trebuia sa fie aceasta zi!Ca o nastere la o familie ce si la dorit din tot sufletul.Dar unde e sufletul privind viitorul lor?