AMINTIRI ....

 dureroase ce revin,dupa 32 de ani.in viata publica.cu si mai accentuat sentiment de NEPUTINTA.Doamne,vino Doamane,sa vezi cea mai ramas dinm OAMENII.Are aceiasi incarcatura dureroasa, ca in 1990.cand Piata Universitatii era speranta noastra.O trecere in revista a momentului,justifica pe deplin titlul.Pandemia,scumpirile,escghivele de la vaccinare,asaltul, de ani cu pensiile,isteria la care ne-au adus guvernantii, dupa     acesti 32 de ani, ca von face un Craciun, cum nici cu gandul nu gndeam.Dar sirul nenorocirilor, nu se opresc aici,evitarea cu orice pret a solidarizarii,care ar fi singura noastra SPERANTA.FRICA de TOT SI DE TOATE,sfidarea guvernatilor ce accentueaza tot mai criminal, DEZBINREA,TINTA ACESTORA,FACE CA SARBATORILE CE SE APROPIE CU R5EPEZICIUNE, SA DEVINA SUMBRE,DUREROASE,LIPSITE DE BUCURIA ANCESTRALA, TRAITA DE BUNII SI STRAB UNII NOSTRI.CU MILIOANE DE ROMANI,CARE ISI IN PERMNENTA,IN ORICE CLIPA PREZENTA PORTIA DE UMILINTE PRIN TOT FELUL DE PIEDICI, IN A SE INTOARCE IN TARA,FURIA,amarul asteptarii la granite,fac ca sentimentele de neputimta, sa creasca .Cu moralul la pamant,cei ce  se reantorc, sunt prinsi intre 2 focuri.Acela de regret ca au PLECAT si DUREREA de a se reintoarce, la vatra, in acestre conditii.Dar dupa vrajba dintre cei pkecati afara si gandul, CA SE POATE SCHIMABA CEVA,E ABSENT!SI ATUNCI....?